O introducere în lumea Desenelor si Modelelor

Desenele sau modelele încorporate în produsele comercializate sporesc valoarea acestora. Le fac atrăgătoare şi interesante pentru cumpărător, putând fi uneori singurul argument pentru achiziţionarea unui produs, astfel încât protecţia desenelor sau modelelor valoroase ar trebui să constituie o parte esenţială a strategiei de afaceri a oricărui designer sau producător.

Desenul sau Modelul reprezintă aspectul exterior al unui produs sau al unei părţi a acestuia, redat în două sau trei dimensiuni şi rezultat din combinaţia dintre principalele caracteristici, îndeosebi linii, contururi, formă, textură, ornamentaţii şi culori. Pentru a putea fi înregistrat, un desen sau model trebuie să fie nou şi să aibă un caracter individual.

Expozite arta decorativa

Cu milioane de ani în urmă, ființele umane au creat obiecte ce i-au ajutat să supraviețuiască, cum ar fi sulițe, adăposturi, garduri etc. Când viaţa a devenit mai ușoară, au creat obiecte care să le faca viaţa mai frumoasă. Nici unul dintre obiectele din acea perioadă timpurie nu a supraviețuit, acestea fiind făcute din lemn, care a putrezit ușor. Au fost "primii meşteri", stim de existența lor din picturile rupestre, ei au creat obiectele practice și apoi le-au adaugat decoraţiuni doar pentru a le face frumoase. Următorul pas a fost acela de a face doar obiecte frumoase, apoi obiecte folosite în scop religios. Aşa a apărut scindarea între designul practic și artă decorativă, pe care le întâlnim şi astăzi. Designul s-a dezvoltat timid dar sigur în interiorul tuturor civilizaţiilor ulterioare, a avut roluri diferite dar întotdeauna importante.

Tatuajele înfrumuseţau şi diferenţiau aparţinătorii unui trib de cei ai altui trib, şi puteau descrie rangul, abilitatea sau vârsta unei persoane.  Au apărut motivele si obiectele religioase, adevărate opere de artă, reprezentate de desene, statuete etc., iar apoi modelele şi desenele de pe obiectele de lut, pe care le decorau cu motive specifice civilizaţiei sau a zonei, din ce în ce mai ample până la a descrie evenimente istorice ori adevărate poveşti pe un singur vas. Pas cu pas, designul a câştigat un rol foarte important în viaţa oamenilor astfel încât, de mii de ani, avem dovezi clare de design arhitectural, vestimentar, de mobilier sau bijuterii, ce impunea recunoaştere şi respect. Marile familii imperiale, oamenii importanţi ce deţineau putere politică şi economic, toţi se înconjurau de obiecte ce îi reprezentau, adevărate creaţii artistice şi decorative.

Obiectele, motivele şi modelele artizanale sunt recunoscute şi apreciate şi în zilele noastre. Hainele oamenilor din anumită ţară ori regiune pot fi recunoscute uşor; şi la noi în ţară fiecare zonă are un specific vestimentar sau arhitectural propriu, putând recunoaşte cu uşurinţă un costum popular, o casă sau obiectele artizanale pe care oamenii le folosesc în Bucovina ori în Transilvania ori în Oltenia după forma şi motivele specifice ce le împodobesc.

Expozite arta decorativa

Designul industrial a apărut cu prima Revoluţie Industrială în perioada 1730-1840, odată cu inventarea de procese mecanice de producție, devenind posibilă producerea de cantităţi mari de produse destul de ieftine accesibile mai multor oameni. Un bun exemplu din acea perioadă este cel al producătorilor de ceramică, cărora le-a fost uşor să producă în masă plăci albe netede, însă tot era necesar să picteze pe ele manual modelul, ceea ce creştea preţul de vânzare. Ei au dezvoltat o metodă de imprimare de transfer, numai cu cerneală albastră ce rezista la temperaturi ridicate, acesta fiind şi motivul pentru care toate plăcile din acea perioadă sunt albastre, cel mai faimos model fiind Willow. Pe măsură ce tehnologia de cerneală a fost îmbunătățită, culoarea și complexitatea modelelor s-a diversificat, iar preţul a fost din ce in ce mai accesibil multor categorii sociale. În acele vremuri au apărut multe voci ce criticau industrializarea şi susţineau că arta va fi distrusă de dragul economiei. Însă producătorii, după ce au încercat să fabrice produsele cu costuri cât mai mici fără a investi prea mult în design, şi-au dat seama că de fapt designul le vinde produsele şi au început să investească în aspectul produselor comercializate, vânzările produselor de serie luând o şi mai mare amploare.

În Anglia a fost înfiinţată în anul 1837 de către Guvern prima Şcoală de Artă cu scopul de a instrui designeri pentru a lucra în industrie.

A doua Revoluție Industrială din perioada 1860 - 1914 a produs o explozie de invenţii, cum ar fi energia electrică și diverse substanţe chimice. Aceasta a dus la apariţia multor mari industrii (autovehicule, motoare electrice, materiale plastice, telefon, radio etc.), de o amploare fără precedent. Prima utilizare înregistrată a termenului "designer industrial" a fost în America în anul 1920.

Expozite arta decorativa

Prima expoziție de artă decorativă a avut loc la Paris în anul 1925 sub denumirea "Exposition Internationale des Arts et Decoratifs Industriale Moderni" și a fost prima dată când stilul Art Deco a fost prezentat publicului, răspândindu-se rapid în întreaga lume. A doua jumătate a secolului XX a reprezentat o renaştere în multe domenii, dar mai ales în cele tehnologic, design și social. Televiziuni și reviste au început să arate un design bun pentru mase, au prezentat noi stiluri de design la o generație mai tânără tot mai numeroasă. 450 de pagini de carte în anul 1974 ("Cartea Casa") au fost ca o Biblie pentru generaţia tânără de atunci, dornică de nou, de inovaţie, de modă. Designul Industrial apare decisiv in reuşita vânzării oricărui produs din orice domeniu. Proiectarea de produse a parcurs un drum foarte lung și rolul designerului industrial este acum extrem de apreciat. Componentele interne ale multor produse sunt foarte asemănătoare, dacă nu identice, iar telefonul mobil este unul dintre cele mai grăitoare exemple. Astăzi este sarcina designerilor pentru a împacheta componentele interne într-un produs de succes. Pentru a face acest lucru, ei trebuie să știe totul despre procesele tehnice de producție, valorile artistice de culoare şi formă, funcționalitatea produsului (ergonomie) și profilul utilizatorului. Oare mai este nevoie să citim ce scrie pe ambalajul de Coca-Cola? Cei mai mulţi dintre noi după ce vedem sticla (designul) deja stim ce cumpărăm! Producătorii au înţeles că un design bun vinde produsul şi îl personalizează. Au apărut şi proverbe ce spun că "Ambalajul vinde marfa !"

Acestea sunt rezultate ale designului, fie că vorbim despre un desen (eticheta, de exemplu), despe un model al ambalajului ori al produsului în sine sau despre un desen aplicat pe un material de orice fel. Fiind o creaţie, trebuie protejată şi deci înregistrată la autorităţile competente (Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, în România).Protecţia desenelor şi modelelor în România se obţine în conformitate cu prevederile Legii 129/1992, cu modificările ulterioare.

În funcţie de caracteristici, puteţi cumula mai multe tipuri de protecţie concomitent pentru acelaşi desen sau model (ca desen/model, ca invenţie, ca model de utilitate, ca marcă sau ca drept de autor). Protejând un desen sau un model, titularul obţine un drept exclusiv de a împiedica atât copierea neautorizată cât şi imitarea de către terţi. Desenele şi modelele înregistrate reprezintă un capital comercial care poate mări valoarea unei firme sau pot constitui o sursă suplimentară de venit ca urmare a autorizării unor terţi de a le utiliza prin intermediul unui contract de licenţă.

Ceramica de la Hamangia – capodoperă a artei primitive universale

Coca Cola

În anul 1956, la Cernavodă, pe Dealul Sofiei (jud.Tulcea), un grup de arheologi conduşi de Dumitru Berciu au început săpăturile după ce s-a descoperit faptul că lucrările care se desfăşurau la Canalul Dunăre – Marea Neagră distrug urmele unor civilizaţii vechi. Într-o aşezare, cimitir de inhumaţie neolitic, aparţinător culturii de Hamangia au fost descoperite două figurine de lut ars, reprezentînd un bărbat şezînd pe un scăunel într-o poziţie ce imită gestul gândirii, motiv pentru care a fost numit „gînditorul” şi o femeie şezînd alături, probabil consoarta lui. Au înălţime, 113 mm, care nu este deloc înâmplător şi 355 mm circumferinţa cercului în care se înscrie. Conform datării realizate, statuetele au o vechime de 5.500-6000 ani (3500 -4000 ac) şi sunt considerate capodopere ale artei primitive universale. În anul 2000, statueta de la Hamangia a fost desemnată, de către o comisie internaţională, să fie unul din cele 10 artefacte ale culturii pământene care ar trebui să ne reprezinte planeta.
Ceramica de tip Hamangia excelează şi abundă prin decoruri cu motive triunghiulare dispuse în zone concentrice pe umăr sau pe partea superioară a vaselor, „iar plastica este cu totul excepţională, figurinele fiind apropiate ca tip de cele cicladice, caracterizându-se prin stilizarea formelor anatomice în volume şi planuri triunghiulare".